sigla

Colegiul National „Roman-Voda”

Scurt istoric

La 30 septembrie 1872 îşi deschidea larg porţile o nouă instituţie de învăţământ, ce va fi un liceu model al Romanului şi al ţării. Înfiinţarea acestuia s-a datorat eforturilor locale căci, deşi Camera Legiuitoare votase întemeierea şcolii la 22 ianuarie 1869, ministerul a răspuns în mai multe rânduri nefavorabil cererilor locuitorilor oraşului, motivul invocat fiind acela al lipsei fondurilor.
-in timpul primului război mondial, clădirea şcolii a fost reachiziţionată. Unii elevi vor pleca, o parte a cadrelor didactice vor fi mobilizate, până în martie 1918, aşa încât, anevoie, cursurile se vor ţine în aer liber, şcoala funcţionând în turnul şi chiliile Episcopiei.

-anul 1919 e benefic urbei romaşcane, deoarece acum Gimnaziul „Roman-Vodă” devine liceul cu nume voievodal.
-al doilea război mondial va afecta şi buna desfăşurare a activităţii liceului. Localul şcolii este ocupat de un spital militar, iar personalul este evacut la liceul din Dumbrăveni, judeţul Târnava Mică.
-La 15 ianuarie 1945, liceele „Roman-Vodă” şi „Sturza Cantacuzino” şi-au deschis cursurile, ca liceu mixt, dar pentru puţin timp, căci în martie cele două licee se vor despărţi.
-după război, liceul va trece prin momente grele. Impactul politic a fost puternic, dar profesorii vor depune în continuare o muncă asiduă pentru a menţine liceul între şcolile de prestigiu. Au existat şi perioade mai dificile, dar şi ani de reviriment în care calitatea procesului de învăţământ şi dotarea materială s-au îmbunătăţit.[..]

Vila Hogaş – un „Heidelberg de altădată”

Veghind, parcă, de la distanţă, intrarea de la Propilee spre luxurianta curte interioară a Liceului „Roman-Vodă”, vila Calistrat Hogaş – numită astfel de noi deoarece aici a trăit ca director al şcolii şi a murit autorul „Drumurilor de munte” – deşi, funcţional, face corp comun cu edificiul principal, totuşi, arhitectonic, se detaşează mult, constituind, pentru oraşul muşatin, una din zidirile de o accentuată personalitate. Singura mărturie de apartenenţă la un sistem unitar o reprezintă ţesătura sobră a cărămizilor aparente care, privite însă din anumite unghiuri, cedează în faţa întrepătrunderilor de forme şi ritm. Fiind de proporţii mai mici, prezenţa brâielor demilitative de nivel, din care unul îşi mai adaugă iluzia unui mic balcon continuu, apare mai voalată.
Pentru un privitor care ar admira vila numai atunci când s-ar opri în anumite puncte principale – patru frontale şi patru pe diagonală – clădirea i-ar oferi surprize multiple, determinându-l să creadă că s-a găsit, succesiv, în preajma unor construcţii diferite. E o zidire – caleidoscop care, pe faţete, domină prin dimensiunea de orizontalitate, pe când surprinsă unghiular se elansează verticalic spre cer. Din acestă cauză, fantezia substituie multă simetrie, ultima fiind, oarecum, respectată, la conturarea ferestrelor.[..]

Activitati

Buchinistii

28 februarie 2014

A treia întâlnire a membrilor cercului de lectură BUCHINIŞTII a avut loc vineri, 28 februarie 2014, la Biblioteca Municipală “G. Melidon”. Proiectul la care participă Colegiul Tehnic “M. Costin” (profesor coordonator Gârbea Roxana), Colegiul Naţional “Roman-Vodă” ( profesor coordonator Tudor Nicoleta), Liceul Teologic Ortodox “Episcop Melchisedec” şi Liceul Teologic Romano-Catolic “Sf. Francisc de Assisi” (profesor coordonator pr. Cadăr Iosif Eduard) a reunit pasionaţii de lectură care au avut prilejul de a-şi împărtăşi preferinţele.

EcoJunior

Scopul:

Scopul proiectului propus de personalul didactic al Colegiului Naţional ,,Roman-Vodă”, localitatea Roman, judeţul Neamţ, este realizarea unui cadru optim de informare şi educare a copiilor şi adolescenţilor, dar şi sensibilizarea unui număr cât mai mare de persoane adulte, cu privire la problematica tot mai stringentă a mediului înconjurător în lumea de azi, prin înfiinţarea Centrului ,,ECOJUNIOR”, unde se vor desfăşura activităţile din cadrul acestui proiect.


Obiective:

1. Informarea şi educarea tinerei generaţii privitor la protecţia mediului înconjurător;

2. Conştientizarea importanţei ocrotirii mediului pentru calitatea vieţii personale;

3. Sensibilizarea populaţiei municipiului Roman în legătura cu problematica mediului;

4. Identificarea situaţiilor-problemă din orizontul local, apropiat, naţional şi global;

5. Popularizarea măsurilor ce pot fi luate pentru protecţia mediului;

6. Formarea unui mod de viaţă în comuniune cu natura;

7. Înfiinţarea Centrului de informare ,,ECOJUNIOR”.

Imn

  • Te preamărim, bătrân şi drag liceu,
  • Te preamărim cu inimă fierbinte!
  • Mai înflorit să creşti tot înainte
  • Şi veac de veac tu să rodeşti mereu!

  • Erai acum un secol fir plăpând
  • În a culturii româneşti grădină.
  • Azi – falnic pom, cu fruntea în lumină,
  • Mai plin de tinereţe ca oricând.

  • Tu pui în cupa noastră de cristal
  • Buchet ales din florile ştiinţei
  • Şi ne îndrumi pe drumul biruinţei
  • Spre un înalt şi nobil ideal.

Misiune si viziune

Misiune:

Colegiul Naţional „Roman-Vodă” – un colegiu furnizor de servicii de calitate, conforme cerințelor europene în domeniul educației și de formare a persoanelor responsabile, capabile să răspundă rapid și competent noilor cerințe ale societății românești.

Viziune:

Menținerea statutului de școală a performanței și a educației europene, accentul fiind pus pe dezvoltarea valorilor promovate prin filosofia educațională a școlii – “Un colegiu pentru cine știe ce vrea și pentru cine vrea să știe”.

Personalitati CNRV

Garabet Ibraileanu

A fost un critic și istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier român. Este una dintre cele mai influente personalități din literatura română a primelor decenii din secolul al XX-lea, teoretician, promotor al criticii literare științifice (direcția poporanistă), creator literar, profesor de istoria literaturii române la Universitatea din Iași și principal redactor al revistei Viața românească între anii 1906 și 1930. Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea să-l folosească, cu intermitențe, toată viața, Garabet Ibrăileanu debutează în paginile revistei Școala nouă cu articole, după care publică versuri, poeme în proză, cugetări, traduceri etc.


Cezar Petrescu

Cezar Petrescu a fost un romancier, nuvelist, traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineața, Bucovina, Țara nouă, Voința, fondator și codirector, alături de Pamfil Șeicaru, al revistei social-politice și culturale Hiena (1919-1924).S-a născut la Hodora-Cotnari, județul Iași, fiu al inginerului Dimitrie Petrescu, profesor la Școala agricolă Trifești lângă Roman, unde viitorul scriitor a și învățat între 1901-1903. Urmează liceul la Roman și, apoi, la Iași, unde își ia bacalaureatul în anul 1911. Obține licența în drept în anul 1915.


Alexandru Cojocaru

Născut pe data de 10 februarie 1917, profesorul emerit Alexandru Cojocaru, Alecu aşa cum îi spuneau foştii săi colegi a fost o personalitate marcantă a matematicii, din mâna căruia au ieşit generaţii întregi de elevi, astăzi nume recunoscute în ţară şi străinătate.

A.M. Ciobanu spunea atât de frumos despre regretatul Alexandru Cojocaru: „Un om şi o viaţă asupra căruia ar zăbovi zvâcnirea de-o clipă a unui calculator, prefigurând prin câteva creionări, portretul esenţializat al matematicianului Cojocaru”. Omul de cultură Gheorghe A.M. Ciobanu l-a definit pe profesorul Alexandru Cojocaru: modest ca un „punct”, cinstit ca o „linie dreaptă”, prietenos ca un „cerc”, deschis ca un „sistem de coordonate” şi înţelept ca o „sferă”. Profesorul de matematică a avut un destin ca o „curbă a lui Gauss”, proteguitor ca o „piramidă” şi trecător pe planetă ca o „tangentă”. Profesorul de matematică a rămas în amintirea noastră tinzând către „infinit”. Aşa ni-l amintim toţi cei care l-am cunoscut, pe profesorul Alecu Cojocaru”, a mai menţionat Cornelia Jora.